Preşedinta Parlamentului sârb a declarat că Rusia nu este o ţară „frăţească” a Serbiei

Serbia nu consideră Rusia o ţară „frăţească” şi condamnă atacul acesteia asupra Ucrainei, a declarat preşedinta Parlamentului republicii, Ana Brnabic, în cadrul conferinţei de securitate GLOBSEC de la Praga.

Potrivit acesteia, contactele dintre preşedinţii Aleksandar Vucic şi Vladimir Putin nu pot fi interpretate ca o dovadă a unei apropieri speciale între cele două ţări. „Nu aş numi aceste relaţii fraterne. Preşedintele nostru, Vucic, comunică cu Putin, dar şi unii lideri ai ţărilor UE menţin legături cu Kremlinul”, a explicat preşedinta Parlamentului, dând ca exemplu pe premierul Slovaciei, Robert Fico, transmite Moscow Times.

Brnabic a subliniat, de asemenea, că Belgradul consideră războiul împotriva Ucrainei „un act pur de agresiune şi o încălcare a dreptului internaţional”. Ea a reamintit că Serbia a votat pentru excluderea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.

Potrivit Anei Brnabic, republica respectă integritatea teritorială a Ucrainei, iar singurul motiv pentru care a refuzat sancţiunile împotriva Rusiei a fost propria experienţă negativă din anii 1990, când Serbia, făcând parte din Iugoslavia, a trăit sub restricţii severe. „Poporul nostru pur şi simplu nu agreează sancţiunile”, a remarcat purtătoarea de cuvânt, subliniind că schimbul comercial al Serbiei cu Rusia este redus şi se situează chiar sub nivelul comerţului cu vecina Bosnia şi Herţegovina.

În luna mai, Serbia a participat pentru prima dată în istoria sa la exerciţii militare comune cu NATO. Ministerul Apărării al ţării a menţionat ca obiectiv schimbul de experienţă şi consolidarea „cooperării reciproc avantajoase” în cadrul programului „Parteneriatul pentru Pace”. Vucic a afirmat că exerciţiile cu NATO vor contribui la „asigurarea securităţii” ţării. În acelaşi timp, el a subliniat că Serbia intenţionează să-şi menţină „neutralitatea militară” şi să construiască „relaţii bune cu toţi”.

Din 2014, republica poartă negocieri privind aderarea la Uniunea Europeană şi primeşte de la aceasta granturi pentru reforme. Numai în perioada 2021-2024, suma sprijinului a depăşit 586 de milioane de euro. Cu toate acestea, în aprilie, UE a suspendat plăţile din cauza regresului proceselor democratice din Serbia şi a legăturilor acesteia cu Rusia. „Îngrijorarea noastră cu privire la ceea ce se întâmplă în Serbia se intensifică – de la legi care subminează independenţa puterii judecătoreşti, la represiuni împotriva protestatarilor şi la amestecul în mass-media independentă”, a declarat comisarul european pentru extindere, Marta Koss. Ea a subliniat că ţara nu poate „sta pe două scaune în acelaşi timp”.

Pe 23 mai, în Serbia au fost reluate protestele antiguvernamentale. Zeci de mii de oameni s-au adunat în centrul Belgradului, cerând alegeri anticipate şi încetarea guvernării de peste zece ani a lui Vucic. Potrivit Reuters, poliţia a folosit gaze lacrimogene şi grenade lumino-sonice, 23 de demonstranţi fiind reţinuţi.

Conform estimărilor organizaţiei civice „Arhiva Adunărilor Publice”, acţiunea de protest a fost una dintre cele mai ample din ultimele luni: la ea au participat peste 100.000 de persoane. Poliţia a raportat 34.300 de participanţi.