Ce ar face bărbaţii României dacă ţara ar fi atacată? Câţi şi-ar apăra patria? [Sondaj INSCOP]
Un sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026 arată că, în cazul unui război în care România ar fi atacată, doar 48% dintre respondenţi ar fi de acord să lupte pentru a-şi apăra ţara.
Datele arată o uşoară scădere faţă de luna noiembrie a anului trecut când rezultatul sondajului era de 50,5%. Alte 19.7% persoane ar emigra din România (faţă de 19.4% în noiembrie 2023), 10.5% s-ar ascunde până ar trece războiul (faţă de 11.8% în noiembrie 2023), 4.7% şi-ar scoate certificat medical pentru a fi inapt de luptă (faţă de 5.6% în noiembrie 2023), iar 7% ar face altceva (faţă de 4.7% în noiembrie 2023). Ponderea non-răspunsurilor este de 10% (faţă de 8% în noiembrie 2023).
Conform sondajului, cei care spun că ar lupta pentru a-şi apăra ţara sunt mai ales votanţii PNL şi AUR, bărbaţii, persoanele între 45 şi 59 de ani, cei cu educaţie medie, locuitorii din mediul rural.
În acelaşi timp, cred că s-ar ascunde până trece războiul în special votanţii PSD, femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educaţie primară. Votanţii USR şi AUR, persoanele între 18 şi 44 de ani, cei cu educaţie superioară şi angajaţii din sectorul privat precizează într-o proporţie mai mare ca restul populaţiei faptul că ar emigra din ţară.
În ceea ce priveşte percepţia faţă de capacitatea României de apărare, doar 3.6% dintre români sunt de părere că România este pregătită să facă faţă unui atac al Rusiei în foarte mare măsură, 9.9% în destul de mare măsură, 31.7% în destul de mică măsură, iar 51.4% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.3%.
Datele arată că votanţii PNL, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din Bucureşti consideră că România este pregătită să facă faţă unui atac al Rusiei, în timp ce mai ales votanţii AUR, persoanele între 45 şi 59 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din urbanul mic şi angajaţii din sectorul privat cred cel mai puţin că România este pregătită să facă faţă unui atac rusesc.
Sondajul mai arată că 74.4% dintre cei chestionaţi sunt de acord ca România să-şi crească bugetul pentru apărare pentru a putea să facă faţă ameninţărilor şi să-şi îndeplinească obligaţiile ca stat membru NATO, în timp ce 21.2% sunt împotrivă. 4% nu ştiu sau nu răspund.
Votanţii PSD, PNL şi USR, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mic sunt de acord ca România să-şi crească bugetul pentru apărare în timp ce votanţii AUR, persoanele între 30 şi 44 de ani, locuitorii din urbanul mare, angajaţii din sectorul public nu sunt de acord cu majorarea bugetului pentru apărare în special.
Introducerea serviciului militar obligatoriu
Conform datelor, 67.1% dintre participanţii la sondaj sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România (faţă de 58.4% în mai 2015). 30.5% sunt împotrivă (faţă de 31.1% în mai 2015), iar 2.4% nu ştiu sau nu răspund (faţă de 10.5% în mai 2015).
Rezultatele sondajului arată că sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România mai ales: votanţii AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural. Nu sunt de acord în special: votanţii PSD, PNL şi AUR, bărbaţii, persoanele între 18 şi 44 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, angajaţii din sectorul privat.
Creşterea gradului de pregătire al românilor
Întrebaţi dacă sunt de acord cu organizarea de exerciţii de tras cu arma în clasele de liceu, ca măsură de creştere a gradului de pregătire în caz de război, 48.1% dintre respondenţi spun că da, 48.8% sunt împotrivă, 2.9% nu ştiu, iar 0.3% nu răspund.
Conform sondajului, sunt de acord cu organizarea de exerciţii de tras cu arma în clasele de liceu, ca măsură de creştere a gradului de pregătire în caz de război mai ales: votanţii AUR, bărbaţii, persoanele de peste 45 de ani, locuitorii din mediul rural. Sunt împotriva acestei idei în special: votanţii USR, femeile, persoanele între 18 şi 44 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, angajaţii din sectorul privat.
În ceea ce priveşte introducerea de cursuri pentru operatori de drone în licee şi facultăţile tehnice, ca parte a măsurilor de pregătire a cetăţenilor în caz de război, 80.8% dintre cei chestionaţi sunt de acord cu această iniţiativă, 16.2% se declară împotrivă, 2.9% nu ştiu, iar 0.1% nu răspund.
Datele mai arată că 92.7% dintre români se declară de acord cu organizarea de cursuri de prim ajutor, pentru persoanele între 15 şi 60 de ani, ca măsură de creştere a gradului de pregătire a cetăţenilor în caz de război, în timp ce 4.6% sunt împotrivă, 2.5% nu ştiu, iar 0.2% nu răspund.
72.9% dintre cei chestionaţi consideră că România ar trebui să doboare dronele ruseşti care survolează teritoriul României, în timp ce 19.9% sunt de părerea contrarie. 7.1% nu ştiu sau nu răspund.
Surse de informaţii
44.7% dintre români indică posturile TV ca sursă de informaţii/ştiri pe care o utilizează în mod constant. 25% precizează reţelele sociale, 17.8% paginile de internet de ştiri, iar 5.9% radioul. 2.8% preferă discuţiile cu prietenii apropriaţi, în timp ce 1.4% utilizează WhatsApp-ul. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.5%.
